DSC00518

CIVITA DI BAGNOREGIO – Orasul care moare

Civita este o parte a comunei Bagnoregio din zona Viterbo si a fost declarat unul dintre cele mai frumoase “borgo” din Italia. Este situat pe un con din tuf vulcanic, la o inaltime de 443 metri deasupra vaii. Numele de Bagnoregio vine de la Balneum Regis, baile regelui si i-a fost atribuit de regele Desiderio al Longobarzilor care s-a vindecat de o boala grava folosind baile termale din aceasta zona. Civita a fost fondat acum 2500 de ani de catre etrusci si se poate ajunge la el traversand un pod enorm peste o vale adanca sau trecand printr-un tunel din partea opusa. Tunelul este inchis iar podul ramane singura cale de acces, cea mai spectaculoasa cale de acces intr-o cetate antica, dupa parerea mea.

DSC00518 DSC00511

Civita a fost numit si orasul care moare datorita numeroaselor alunecari de teren din zona. In ultimii 500 de ani cetatea a pierdut intre 20-25% din teritoriu datorita alunecarilor de teren care au luat casele cu ele in vale. Pe vremea etruscilor si pe vremea romanilor aici au avut loc uriase lucrari de consolidare care au salvat cetatea pana in zilele noastre. Iata ca italienii de azi au pierdut 25 % din ce au lasat etruscii si romanii, datorita nepasarii. Am vazut totusi ca o organizatie locala incearca sa ia atitudine si sa stranga fonduri pentru a salva orasul care moare. Ramane de vazut daca pe viitor veti mai putea vizita sau nu, acest loc spectaculos. Pana una-alta va iau cu mine la o plimbare, la ceas de seara, prin Civita, o cetate care mi-a furat inima.

Am ajuns la Bagnoregio si am parcat masina in apropiere de zona turistica. Apoi am continuat pe jos pana la marginea haului de unde porneste podul care duce la cetate. Inainte de traversare exista un punct panoramic de unde se pot face niste fotografii magnifice. Pe o scara se poate ajunge la Grota di San Bonaventura unde se spune ca Sf. Francisc a vindecat un copil pe nume Giovanni Fidanza care ulterior a devenit San Bonaventura. In trecut aceasta grota era de fapt o locuinta etrusca.  In directia opusa, drumul coboara pana la pod, iar aici se plateste o taxa de vizitare de 1.50 euro. Merita toti banii!

DSC00510 DSC00517 DSC00521 DSC00527

Podul in sine este o minune care te lasa fara cuvinte. Valea de sub el, atat de adanca incat te ia cu ameteala, este plina de verdeata si de ciripit de pasarele. La dreapta te intampina panorama alba a asa-numitelor “calanchi”. Calanchi sunt formatiuni geomorfologice de eroziune a terenului.

DSC00531 DSC00534 DSC00553

Intrarea in Civita este majestuasa. O poarta masiva te lasa sa patrunzi in viata linistita a cetatii. Pentru multi ani cetatea a fost parasita dar acum exista vreo doua hosteluri, mici restaurante si terase foarte romantice si impodobite cu flori colorate, un muzeu de geologie si alunecari de teren (nu  l-am vizitat), un beci care se poate vizita contra unei taxe de 1 euro.

DSC00536 DSC00538 DSC00540 DSC00542 DSC00557 

DSC00543 DSC00546 DSC00547 DSC00550DSC00548 DSC00551  DSC00558

Am decis sa vizitam beciul respectiv. El apartine unui localnic inreprinzator care a strans in la un loc unelte vechi, o presa pentru ulei, o presa de struguri si chiar a amenajat o mica incapere cu un pat antic. Beciul are vedere panoramica asupra vaii cu “calanchi”. Prin urmare a fost o incursiune interesanta intr-un beci care desi se afla sub pamant, este totusi deasupra unei splendide vai!

DSC00561 DSC00578

DSC00562 DSC00563 DSC00565 DSC00569

DSC00566 DSC00571 DSC00575 DSC00574

In Civita exista 10 persoane care locuiesc permanent, in rest locul este turistic. Ne-am plimbat cu mare placere pe stradutele inguste si pline de culoare ale cetatii si va invit sa vizionati filmuletul atasat, filmulet care va va permite sa ma insotiti in acest loc plin de romantism din Italia.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *