DSC00663

Misterioasa piramida de la BOMARZO

…CONTINUARE DE AICI

Trecuse ceva vreme de cand regina cu dinti galbui si ascutiti atacase orasul gigantilor blajini ai regelui Anu. Foc si prapad a abatut asupra lor incercand sa puna gheara pe apa vie cea datatoare de tinerete fara batranete si viata fara de moarte. Regele Anu a ascuns apa vie in labirintul de sub piramida si nimeni nu avea sa o mai gaseasca vreodata. Plina de furie le-a distrus cetatea apasand pe butonul Armei. Nu a mai ramas nici o piatra netopita, nici un fir  de iarba viu, nici macar pamantul de sub cetate nu l-a lasat neparjolit. A asmutit vipia cereasca asupra astrodromului de unde civilii incercau sa se salveze sarind in navele spatiale care ii asteptau. Totul a fost lipsit instantaneu de apa si transformat in miniatura a ceea ce era odata. Acum statea in cabina navei sale amiral si privea pe ecran parjolul lasat in urma. Un urlet ii iesi din pieptul acoperit cu platosa din aur pur. Stia ca mai marii galaxiei o vor pedepsi pentru prapadul comis. Cel mai mult o irita faptul ca nu a reusit sa obtina apa vie, elixirul pentru care facuse atatea sacrificii. Nu se mai putea plimba in voie prin galaxie asa ca a decis sa isi creeze propria baza pe aceasta planeta prafuita si uitata undeva la marginea universului cunoscut. Trebuia sa puna la cale un plan prin care sa obtina apa miraculoasa si sa se protejeze de atacul navelor aliate care in cele din urma o vor gasi si vor cauta sa o pedepseasca petru relele facute. Privi la lumea pe care regele Anu fusese trimis sa o pastoreasca. Era o planeta inapoiata, prea verde pentru gusturile sale, populata de creaturi ciudate care traiau, lucrau si luau decizii  independent, fiecare dupa capul si necesitatile sale personale. Era uimita si scarbita de faptul ca nici o creatura terrana nu lucra in sistem de musuroi asa cum o faceau supusii sai. Ea era mintea care dicta constiinta colectiva. Ea hotara ce e bine si ce e rau, ce nevoi are musuroiul si cine are dreptul de a mai trai inca o zi pentru a o servi cu devotament. Lucrurile trebuiau schimbate. Porni catre o zona apropiata de o mare apa sarata din care putea sa extraga energie. Pe un deal  inalt hotara sa isi construiasca baza. Desi ideea nu ii suradea pe deplin, lua decizia de a construi in stilul regelui Anu, pentru a se confunda in peisaj si a putea sa ia prin surprindere flota aliata in momentul in care ar fi descoperita. Da, era cea mai buna idee. Dadu ordin mental spusilor sai sa se puna pe treaba si in scurt timp, folosind tehnologia de pe navele care o insoteau, o mandra si imensa piramida se inalta spre soare. Semana leit cu celelalte piramide construite pe planeta asta mizerabila.

Intre timp in apropierea constructiei, noaptea, la umbra intunericului, ochi curiosi si sclipitori se adunau si urmareau piezis tot ce se intampla pe santier. Murmurul din ce in ce mai intens care se inalta la ceas de seara in apropierea piramidei o facu pe regina sa arunce o privire spre sursa lui. Pana atunci nu mai fusese  interesata de animalele locului. Gandurile ii erau mereu la conceperea de expeditii care sa rascoleasca labirintul din Tara parjolita a Luanei in cautarea apei vii. Cateodata vedea creaturi cu mers biped care prin infatisarea lor o scarbeau. In acea seara, insa, o lumina puternica venind din padurea din apropiere o facu sa priveasca pe monitoare. Vazu una din creaturi invesmantata intr-o mantie alba si lunga, cu mainile ridicate, asezata pe o piatra imensa scapata de la constrctia piramidei sale, inaltand un murmur gutural si privind spre cer. In jurul creaturii o multime de altele ingenuncheate, murmurau in cor cuvinte nedeslusite. Apasa pe butonul translatorului universal manata de curiozitate. Din difuzor incepu sa se reverse in sala de comada un suvoi lin de cuvinte:

– O tu preamarita stapana a norilor si a focului, izbaveste-ne pe noi, lasa-ne sa iti cadem la picioare si sa iti fim robi, apara-ne de intuneric…..

Un ranjet larg i se asternu pe figura. Poate ca nu e chiar asa de rau pe planeta asta ! Religia! Descoperise religia, arma suprema! Niciodata nu mai fusese venerata ca o zeita atotputernica. Nu se mai vazuse in aceasta postura. Desi dicta absolut toata viata supusilor sai, acestia erau lipsiti de minte si de constiinta individuala. Creaturile dezgustatoare din padure aveau insa liber arbitru, dar oferit lor de regele Anu. Da, asa avea sa se razbune pe rege si pe faptul ca nu a reusit inca sa gaseasca apa vie! Avea sa se foloseasca de creaturile pe care acesta le protejase si le inzestrase cu liber arbitru. DA! Ochii ii sclipeau metalic in lumina monitorului.

Au trecut ani terrani. Padurea era plina de altare dedicate Ei, altare unde Ea, Zeita, le ceruse creaturilor sa faca sacrificii ale propriilor semeni. Se distra privind ritualurile complicate pe care le inventau singuri in numele Ei, ritualuri urmate de aprige bai de sange. Sangele lor rosu si scarbos curgea lent prin canale sapate in piatra pentru ca mai apoi sa fie inghitit de un put fara fund. Nu avea nici o valoare pentru Ea, dar ii placea sa ii vada murind in chinuri de neinchipuit. Creaturile astea erau inventive. Faceau totul cu propria lor minte. Cat se mai distra regina!

Intr-o buna zi ii veni alta idee. Pe planeta natala existau si alte regine cu familii numeroase ca si ea. Dorinta ei cea mai mare era sa fie mai bogata decat ele toate la un loc, astfel incat s-a hotarat sa le trimita sclavi in schimbul aurului pur. Creaturile padurii se ofereau cu pieptul gol pentru a fi sclavi. Astfel incat regina a pus sa fie costruit un port de teleportare prin care sa expedieze sclavii catre reginele planetei sale si prin care sa primeasca aurul care sa o faca cea mai bogata fiinta din galaxie. Era atat de simplu. Padurenii se ofereau voluntari dimpreuna cu propriile familii. Trebuia doar sa le spuna ca ii trimite in Paradis, un loc creat tot de imaginatia lor bogata. Habar nu avea ce insemna in mintea lor marunta Paradisul, dar il promitea cu mare aplomb. Era atat de simplu incat nu ii venea sa creada.  Portul de teleportare avea mici sarcofage din piatra topita, sapate direct in munte sau plasate pe locuri energetice. De acolo puteau fi teleportate simultan sute de creaturi catre orice parte a galaxiei. Nu se mai multumea cu expedierea catre propria planeta ci dorea sa isi extinda afacerea. Era cea mai profitabila afacere facuta vreodata iar ea devenise atat de bogata incat isi putea cumpara mai multe planete pentru a le coloniza. Numai ca avaritia ei nu putea sa ramana nedepistata prea mult timp. Capitanii aliantei  intergalactice i-au dat de urma si acum se indreptau cu o mare flota interstelara catre baza ei pentru a o pedepsi pentru toate relele facute.

Nu se temea. Aurul acumulat ii permitea sa cumpere mercenari si aliati dintre cei mai feroce din univers. Plina de aroganta a strans o flota de zece ori mai mare decat flota aliantei si le-a ordonat sa inconjoare planeta si sa o protejeze. Un mare razboi a inceput in ceruri. Creaturile padurii priveau zi si noapte la navele care se luptau, explodau, aruncau cu jerbe de foc sau cadeau cu zgomot asurzitor  si o venerau pe EA din ce in ce mai mult si din ce in ce mai sangeros. Era calma. Nimic nu o putea opri. Vroia sa distruga aceasta alianta interplanetara odata pentru totdeauna iar acesta era momentul ideal. Se lasa seara peste padurea ei. Se pregatea sa priveasca spectacolul de lumini de pe cer. Generalii ei o informasera ca flota aliata si ostila era aproape distrusa. Mai ramasesera doar doua nave care luptau cu indarjire. Una apartinea Gigantilor din neamul lui Luana iar cealalta neamului Arienilor. Avusese multe conflicte cu Arienii. Acesti bipezi inalti si supli, cu piele alba, par auriu si ochi albastri luptau inteligent, erau mereu aprigi judecatori ai dreptatii  si nu pierdeau niciodata. Iesise in fata piramidei pentru a privi spectacolul si pentru a se lasa venerata de poporul de sclavi religiosi pe care l-a gasit aici. Deodata din randul sclavilor se desprinde un mascul tanar cu o torta ciudata in mana, o torta care lumina intermitent si albastru. Nu mai vazuse asemenea tehnologie la poporul padurii asa ca ii facu semn sa se apropie. Baiatul se apropie si cand garzile incercara sa ii ia torta din mana, acesta o arunca cu putere drept in varful piramidei si lansa un urlet care infiora toata padurea. Din difuzorul translatorului universal vorbele baiatului rasunara in antenele reginei:

-Acum e timpul sa platesti demonule!

Intr-o clipita in fata piramidei se infiinta nava Ariana. Fusese descoperita, tradata de sclavii religiosi din padure! Torta era un sistem de localizare, ultima gaselnita a Arienilor inainte de a fi distrusi. S-au prefacut ca fug si ca abandoneaza lupta si s-au strecurat pe planeta, acoperiti fiind de un scut invizibil care ii facea de nedetectat. In timp ce pe orbita generalii reginei sarbatoreau victoria si fuga rusinoasa a Arienilor, acestia luau contact cu rasa locala si rugau un baiat sa le indice locul exact unde se afla baza secreta a Reginei.

Lansatoarele de plasma erau indreptate exact catre ea. Deodata plasma tasni si distruse jumatate din acoperamantul piramidei dimpreuna cu regina si generalii sai. BUUUM! Padurea ardea. Adoratorii ei fugeau urland cu hainele in flacari prin padure. BUM! Statia de teleportare se rupe in bucati mici si se imprastie. Sarcofagele din piatra topita  sar peste tot si se imprastie alandala. Razboiul e pierdut. Moartea Reginei a facut ca toate navele ei sa cada de pe orbita, lipsite fiind de constiita care le dicta ce sa faca. Aliatii ei au dat bir cu fugitii deoarece nu mai avea cine sa ii plateasca. Pe orbita a ramas numai nava fumeganda a Gigantilor si nava Arienilor. S-au hotarat sa nu mai intervina in istoria acestei planete ci sa lase creaturile sa evolueze singure gandind ca au deja lectia invatata. Au ingropat partial piramida si au facut padurea deasa sa creasca peste ruinele din padure.

DSC00663

Mii de ani terani au trecut peste locul abandonat. Localnicii il ocoleau. Pastorii il priveau cu admiratie si teama.

Intr-o buna zi, scormonind fara sens pe internet, am dat peste stirea in legatura cu descoperirea unei misterioase piramide intr-o padure din Italia, in zona Bomarzo- Viterbo.

Fusesem deja la Bomarzo, un loc incarcat de mistre si de istorie. Chiar am scris un articol despre cel mai vechi parc de distracii din lume, articol pe care il puteti citi AICI.

Mi-am dat seama ca acest loc este cu adevarat incarcat de legende.  In afara de Parcul Monstrilor de care va spuneam, acum iesea la iveala si o piramida! Evident nu am mai putut sta degeaba. Am sarit in primul avion si am pornit spre Bomarzo. M-am gandit sa explorez toata zona, asa ca va urma o serie de articole, care mai de care mai incitante, despre locurile acestea.

Ajunsi in apropiere de Bomarzo, ne-am cazat la un mic hotel-restaurant  si am asteptat cu nerabdare dimineata pentru a porni in explorarea padurii. Vazusem pe net un filmulet cu cateva indicatii dar nu prea era clara treaba. Toata noaptea m-am zvarcolit de nerabdare asa ca dimineata la prima ora am sarit in masina si am ajuns la locul faptei, la iesirea din Bomarzo, unde exista un teren de sport. Acolo am parcat si am urmat un indicator spre Santa Cecilia. Nu stiam ce e cu Santa Cecilia dar era singurul indicator care indica…ceva.

DSC00406 DSC00407

Padurea e destul de intortocheata si plina de carari pentru ca localnicii se plimba sau alearga pe acolo. La un moment dat am ajuns deasupra unei vai superbe, pe o bucata de piatra plata si privirea mi-a fost atrasa de un sarcofag sapat in acea bucata de piatra, un sarcofag cu o adancime foarte mica, lucru care m-a cam pus pe ganduri. Cine isi ingroapa mortii la sprafata si nu ii acopera cu nimic?!

DSC00410 DSC00411

Privind spre stanga am descoperit un fel de drum sapat in piatra si l-am urmat prin padure (va recomand sa urmariti filmuletul realizat cu aceasta ocazie). Drumul sapat in piatra avea chiar si trepte.

 DSC00415 DSC00418DSC00421

Am continuat prin padure si mare mi-a fost mirarea sa gasesc o zona de-a dreptul ciudata. Exista incaperi sapate direct in piatra.

DSC00432 DSC00434 DSC00436 DSC00437

In fata mea, printre copaci de intindea o platforma de piatra topita in care erau sapate niste cazi dreptunghiulare, mereu cate doua una langa alta, care aveau ca particularitate faptul ca una era plina cu apa de ploaie, iar cealalta era goala.

DSC00480

In continuare o multime de sarcofage fara acoperis, aruncate alandala, altele chiar sapate direct in piatra dar cu orientare tot …alandala.

DSC00438 DSC00442 DSC00444 DSC00445 DSC00449 DSC00472

In orice cimitir mortii sunt asezati in ordine, cu capul intr-o directie si picioarele in alta, toti la fel. Ei bine aici sarcofagele erau orientate care incotro. Am fost uimita sa descopar sarcofage foarte mici, parca pentru nou nascuti si sarcofage mai mari de 2 metri. Tineti cont ca populatia antica din zona, etruscii, erau foarte mici de statura. Nici chiar in ziua de azi nu se prea vad oameni mai inalti de 2 metri!

DSC00459 DSC00457 DSC00454 DSC00452 DSC00446 DSC00447

Diferite canale de scurgere impanzesc  zona, deci clar, aici se faceau sacrificii. Am incercat sa filmez si sa fotografiez toata zona cat mai bine.

DSC00450 DSC00490 DSC00489  DSC00478 DSC00488  DSC00467DSC00477

Tinta mea principala era totusi piramida asa ca dupa vreo 2-3 ore am continuat prin padure in cautarea ei. Zadarnic. Orele treceau si cararile intortocheate nu duceau nicaieri. Intr-un final am hotarat sa fac cale intoarsa la masina si sa las cautarile pentru a doua zi, dupa ce mai scormonesc dupa indicatii pe internet.

O noua zi de cautare incepe dimineata devreme. In seara precedenta am cautat pe net si am dat de un filmulet cu indicatii mai precise. Stanga, dreapta, stanga, dreapta, cararea din mijloc…etc. In plus, in filmulet era mentionat si descoperitorul piramidei, un localnic pasionat de sculptura in lemn si de pasari de prada. Am urmat indicatiile prin padure. Drumul este total diferit de cel care duce la asa-zisa “necropola” unde am ajuns ieri. Am filmat drumul si indicatiile noastre pentru a ajunge la piramida. La un moment dat am gasit o gradina inconjurata de un gard ale carui lemne erau sculptate cu capete de pasari rapitoare. Am stiut ca este gradina Lui. Am continuat drumul si am inceput sa coboram pe niste pietre destul de periculoase. In zona exista tot felul de vestigii rupestre misterioase, sapate direct in stanca.

DSC00632  DSC00635DSC00645 DSC00644DSC00631 DSC00636

Continuand coborarea am ajuns langa ea! O minune de piramida, foarte speciala si diferita de cele pe care le-am explorat pana acum. In general piramidele descoperite pana acum au acoperamantul intact si nimeni nu reuseste sa afle ce este sub acest acoperamant. Ei bine aceasta are acoperamantul explodat partial, lasand la vedere 2 incaperi mici si niste scari inguste care duc in varf. Totul pate a fi “turnat” in piatra topita. Acoperamantul este format dintr-un singur bloc gigantic din aceasta ciudata piatra topita. L-am cercetat si pe dinauntru si pe dinafara si nu are absolut nici o urma de imbinare sau de cioplire, este pur si simplu “turnat” perfect neted, printr-un procedeu necunoscut.

DSC00661 DSC00648 DSC00651 DSC00655

Piramida este uriasa. Partea expusa, cred ca ar insemna o treime din ceea ce este de fapt ingropat sub pamant. Cum mi-am dat seama de proportie? Pe partea stanga a ramas in picioare acoperamantul care coboara mult, intact si acoperit cu muschi verde  intr-o panta foarte adanca (vezi pe film). De asemenea scarile continua nedezgropate. Aceasta piramida este o minune! In ea poti sa vezi ceea ce in alte piramide poti doar sa ghicesti.

DSC00657 DSC00666 DSC00668 DSC00669

Am stat pe langa ea cercetand-o curioasa mai multe ore. Nimeni nu a trecut pe acolo. Putina lume stie de existenta ei. Localnicii nu sunt prea interesati.

DSC00675

La un moment dat am auzit crengile padurii trosnind si in fata noastra a aparut, parca chemat…EL. De cum i-am vazut ochii metalici si bata din lemn frumos impodobita cu cap de uliu, am stiut ca este El, descoperitorul piramidei, pe nume Salvatore Fosci. Oare de ce a venit acolo? Cum de stia de prezenta mea ? Ne-am salutat si am inceput sa povestim.  Mi-a spus cate ceva din povestea descoperirii piramidei. Localnicii stiau despre ea dar nu o priveau ca pe o piramida ci ca pe un loc unde se faceau sacrificii umane si ritualuri intunecate. Ei o numesc “Sasso del Predictore” adica Piatra Predicatorului. Mai mult o ocolesc ca pe un loc nefast. Intr-o zi, el a visat ca trebuia sa o curete si sa o aduca la lumina. A pornit cu mana goala si a smuls copacii care cresteau in incaperi, iarba si muschii care umpleau scarile, buruienile care o inghiteau.  A inceput sa sape urmand firul scarilor care duceau in pamant. In alta noapte a visat un om invesmantat in alb care l-a somat sa nu sape mai adanc. Atunci s-a oprit lasand la vedere ceea ce se vede si azi. Ulterior, a incercat sa contacteze primaria locala pentru a obtine permis de cercetare. Nu i s-a acordat. Mai marii nu doresc descoperirea acestei piramide. Prin urmare ea a ramas de ani de zile in forma dezgolita actuala. El se ingrijeste sa nu mai fie inghitita de vegetatie si sa nu fie distrusa de trecatori.  Intr-un final a plecat. Am mai ramas putin langa piramida cea misterioasa. Rau am facut. Locul acela mi-a supt toata energia si m-am simtit agitata, nervoasa, pusa pe cearta si ingrozitor de obosita pentru mai multe zile. As fi dormit non stop, lucru care nu ma caracterizeaza. Spre deosebire de celelalte piramide unde m-am simtit plina de energie si binedispusa , aici am simtit numai energii negative si nefaste. Este un loc negativ in general. Un alt aspect care completeaza afirmatiile mele este orientarea acestei piramide catre Nord-Vest, punct cardinal care indica locul de provenineta al  Ingerilor Infernului in mitologie. Cu toate acestea ea  face parte din istoria umanitatii, asa ca v-am povestit despre ea si poate veti avea vreodata curiozitatea sa o vizitati. Mi-ar placea sa va aflu opiniile dupa ce vizionati fotografiile si filmul realizate acolo.

PS. intre timp am aflat ca zona VITERBO este una dintre cele mai radioactive zone din lume! Aici exista depozite uriase de Potasiu 40, Rubidiu 97, Thoriu si Uraniu. Iata ca prezenta pirmidei in aceasta zona nu este intamplatoare.

CITESTE SI IMPRESIILE MELE DESPRE PARCUL MONSTRILOR DE LA BOMARZO AICI

2 comments on “Misterioasa piramida de la BOMARZO

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *