Nu puteam sa trec prin zona si sa nu ma opresc pentru a vizita ruinele primei capitale a Bulgariei. Undeva pe un camp cu o parcare bine amenajata se ridica albe si stralucitoare coloanele, zidurile si ceea ce a mai ramas din maretia de odinioara a uni oras viu si pulsant.
Trecem prin arcul de piatra al unei porti enorme si patrundem in locul unde candva, multimi de oameni forfoteau la umbra zidurilor de aparare. Vreo 3 echipe de arheologi lucreaza in continuare la punerea in valoare a locului. Ii vedem cu stau aplecati si arsi de soare, cu palarii enorme pe cap pentru a nu fi loviti de insolatie. Nimic nu ii poate opri pe acesti oameni inimosi. Istoria ii cheama din adancul pamantului iar ei isi julesc coatele si genunchii periind fiecare pietricica in parte.
Dar nu are rost sa va povestesc prea mult despre istoria Bulgariei, puteti gasi totul pe sfantul Goagal. Prefer sa va arat pozele realizate acolo si filmuletul aferent.
Undeva in fata unui mic muzeu se ridica falnice vreo doua iurte si avem ocazia sa vedem pe viu cum se traia in astfel de adaposturi. Pai se traia bine. Pe jos au covoare si blanuri iar paturile sunt acoperite de cergi mari si moi.
Am filmat si fotografiat totul pentru dumneavoastra asa ca puteti face o incursiune prin situl arheologic.