Dimineata devreme, ca de obicei, luam micul dejun, sarim in autocar si pornim la drum. Ne indreptam catre CUSCO dar pana acolo avem drum lung de strabatut. Facem o oprire intr-un satuc pe nume PUKARA. Nu stiam mai nimic despre acest loc dar imediat ce am coborat din autocar am vazut indicatoarele catre un sit arheologic.
Am pornit impreuna cu ghidul nostru pe niste stradute inguste cu case si garduri facute din pamant rosu. De pe acoperisul caselor si de pe gardurile rosii ne priveau curiosi perechi de taurasi din ceramica. Strabateam strazile manati de sute de intrebari dar ghidul nostru a spus ca ne povesteste la situl arheologic.
Am ajuns in centrul satucului unde am descoperit o biserica din piatra IGLESIA DE SANTA ISABEL DE PUKARA, pe al carei gard trona, evident, un tauras din lut.
In sfarsit am ajuns la intrarea in situl arheologic unde am platit bilet de intrare valabil atat pentru situl propriu-zis cat si pentru muzeul din vecinatate. Biletul a costat 10 soles.
Iata despre ce este vorba aici, la Pukara. Acest oras dateaza din anul 1800 Inaintea Erei Noastre si a fost primul centru urban din regiune. In zilele noastre este declarat Patrimoniu Cultural al Statului si se intinde pe 4.2 km. Arheologii care l-au studiat au denumit dupa el o intreaga cultura si civilizatie, cultura Pukara. Orasul antic este impartit in 2 sectoare: administrativ si religios. Pamantul pe care este construit orasul este de culoare rosie, semn clar al prezentei minereului de fier. Structura cea mai mare care a ramas in picioare dupa distrugerile cauzate de conchistadori are forma piramidala si este un templu pe nume Kalasaya dedicat marelui zeu Viracocha. Piramida este construita din pietre enorme, monoliti slefuiti perfect (nu se stie exact cum). Exista numeroase locuri pentru ceremonii inconjurate cu monoliti si cu diferite sculpturi si reprezentari antropomorfice. Dealul complet necercetat din vecinatatea templelor seamana izbitor cu o piramida si sunt convinsa ca acest loc mai are multe taine nedeslusite.
Am facut un tur printre ruine si ne-am indreptat catre micul muzeu. Aici fotografiatul si filmatul erau interzise dar eu tot am filmat. Prin urmare va invit sa vizionati imaginile rare cu exponatele din muzeu.
Intr-o casuta mica cu curte interioara sunt expuse publicului curios obiecte descoperite in interiorul sitului si depozitate aici pentru a fi protejate. Multe din pietrele folosite la constructia orasului au fost furate de localnici si din ele s-au construit case sau chiar uriasa biserica din centru. In muzeu am descoperit monoliti sculptati cu forme reprezentand serpi si soparle. Am aflat ca soparlele nu traiesc in zona, prin urmare locuitorii anticului oras aveau schimburi culturale si comerciale cu oamenii junglei amazoniene. Cand conchistadorii au atacat orasul regele Inca si supusii sai au fugit spre jungla si s-au stabilit acolo. Urmasii lor traiesc si in ziua de azi.
Un copac ciudat plasat in mijlocul curtii interioare ne atrage atentia. Este un copac rar, pe cale de disparitie datorita taierilor masive. Coaja lui seamana cu cojile de ceapa. Atunci cand este seceta si pamantul este uscat, copacul isi leapada strat dupa strat aceste coji. Ele cad pe pamant si il fertilizeaza astfel incat copacul supravietuieste si in conditii vitrege. El ofera adapost pasarilor si animalelor si pe vremea incasilor era venerat. Peruanii de azi incearca sa il replanteze si sa il salveze de la disparitie.
Undeva intr-o alta salita exista un panou pe care sunt reprezentate cultura Pukara si cultura Inca in functie de culturile Europei.
Este momentul sa va spun ce reprezinta taurasii de pe case si garduri. Traditia apartine culturii Pukara, are peste 3000 de ani vechime iar taurasii reprezinte familia, barbatul si femeia care locuiesc in casa respectiva si care au intemeiat familia cu pricina. Ei sunt aducatori de noroc si prosperitate. Pe spate au un fel de cosulet din ceramica in care se pun boabe de porumb, frunze de coca si boabe de quinoa pentru a aduce prosperitate si fertilitate in casa dar si ca ofranda pentru zeii protectori.
In piata se vindeau si variante mai mici ale taurasilor, variante turistice, din care am cumparat si eu cu 5 soles perechea. Aproape gratis!
Pornim in continuare, pe un drum cu niste peisaje incredibile, catre Cusco. Pe drum oprim la un punct panoramic incredibil unde se puteau face fotografii splendide.
A doua oprire o facem intr-un satuc pe nume Quiquijana, unde cumparam, hamesiti de foame, niste bucatele de pui cu orez vandute intr-o punga de plastic de catre o doamna pe marignea drumului si apucam sa vizitam cateva minute piata locala. Portul popular difera in Peru de la un sat la altul. Prin urmare va invit sa vedeti fotografiile.
