La Reykjavik am ajuns de vreo cateva ori in timpul minunatei noastra excursii prin Islanda. Prima data am ajuns la ceas tarziu, in prima zi de vacanta, rupti de foame in cautarea unui restaurant primitor si calduros. Am parcat masinile undeva langa o constructie moderna care adapostea biblioteca, in apropierea unui mic port si la cativa pasi de centru si am pornit pe jos a vedem ce gasim. Centrul curat si destul de putin circulat ni s-a parut dragut. Vitrinele magazinelor erau impodobite de Craciun desi era octombrie. Reni impaiati isi prezentau produsele in mod sarbatoresc, in sanii mari si pline de zapada artificiala.
O pereche de trolli zambeau tampi din vitrina ninsa. O statuie oarecum bizara iesea din miezul trotuarului. Despre preturi nu va spun ca va speriati. Cred ca nici la Dior nu au asemenea grozavii. O geaca groasa de iarna, din puf, ajungea pe la 1000 euro. Scopul primei noastre vizite acolo era foarte clar, sa mancam. In fata unui restaurant un panou ne prezenta oferta speciala a zilei: un peste cu garnitura de cartofi si un pahar de vin la “numai” 60 euro. Grupul s-a impartit in 3, o parte la un restaurant, o parte la altul si o parte a ales plimbare prin oras cu consum de sandwich cald la “botul calului”. Noi mancaseram niste sandwichuri rapite pe furis din seraiul nostru, de dimineata, asa ca aveam burtile pline. Am decis sa nu ne fortam sa mancam la preturile alea daca nu ne era foame asa ca am ales sa mergem prin oras pana ies colegii din restaurant. Am mancat un sandwich cald facut pe loc la o dugheana (15 euro) si a fost suficient. Strazile erau oarecum pustii, doar in fata unui pub era ceva vanzoleala. Straini pufaind marijuana mirositoare se intreceau la baut bere locala, foarte buna dealtfel. Langa noi s-a aciuat un motan viking rotund si gras cu o zgarda la gat. Toate pisicile au zgarda in Reykjavik. S-a plimbat alaturi de noi fara frica dorind sa ne prezinte orasul sau, mai exact s-a rostogolit, atat era de gras. L-am botezat Silvester si de cate ori il strigam mieuna fericit.
A doua oara am ajuns in Reykjavik in fatidica noapte cand alergam dupa aurora fara ca acestea sa se arate. De data asta am parcat langa o biserica frumos luminata cu o arhitectura moderna. In fata ei o statuie a unui viking fioros. Curiozitatea ma mana sa citesc despre el.
Se numeste LEIF ERIKSON si este cu adevarat primul descoperitor al Americii (Columb si sustinatorii lui sunt doar niste mincinosi). Aceasta parte a orasului are o straduta plina de felinare roz. Am pornit in jos pe straduta cea roz si am constatat ca este una din principalele atractii ale orasului. Peste tot magazine de arta, magazine de souveniruri si pub-uri. Intr-un magazin am vazut puffini adevarati impaiati. Iarasi m-a cuprins disperarea. Cum sa ucizi asemenea minuni, sa le umpli cu paie si sa le vinzi turistilor?! Si iarasi piei de foci si de reni prin vitrine. Teribil!
Dacii si Buburuzerii, colegii nostri, au fost mai mult prin capitala in ziua in care noi eram la Blue Lagoon, cu scopul de a face o vanatoare (fotografica) de balene. Pretul unei astfel de plimbari pe ocean cu vaporasul este de aproximativ 52 euro.
Alte doua colege de tur s-au plimbat prin oras si au vizitat muzeul vikingilor unde era voie sa cotrobai prin toate exponatele, sa te joci cu ele, sa te imbraci in haine de viking, sa umbli prin sertare, etc. Desigur fetele au profitat din plin de cotrobaiala inopinata si s-au deghizat in fel si chip. Au ajuns sa viziteze si biserica cea mare si moderna pe care o vazusem noi noaptea.
Concluzia: Reykjavik este un orasel simpatic si linistit in care poti petrece o dupamasa si eventual o seara ca sa te plimbi, sa fotografiezi balene si eventual sa mananci ceva la restaurant (brrrrr ce preturi!!!).
Acum, la final, ma gandesc sa va povestesc si despre varianta de “republica bananiera” a Islandei, varianta pomenita de mine in primul articol (fara a fi o gluma!). Curiosi?! Ei bine Islanda este cel mai mare producator de banane din Europa!!! Stiu ca va tavaliti pe jos de ras, si noi am facut-o! Am vazut numeroase ferme puternic luminate si incalzite in miez de noapte (vezi foto).
Islandezii astia au inceput sa isi cultive singuri mancarea, rosii, castraveti si banane. Noua pamantul ne da de toate, singur, nu ne ostenim prea mult cu cultivaltul, ce pacat. Tot respectul Islanda! Tot respectul vikingilor!
In loc de “ramas bun” voi adauga urmatorul clip pentru aceia dintre dumneavoastra care au avut rabdare si au citit tot. Acest clip reflecta cam ceea ce am trait noi in Islanda, sentimente, peisaje de basm, oameni minunati si libertate. Sa vedem daca ghiciti locatiile unde a fost facut filmul. Succes!
PS. Islanda e feeeenooomeeenaaalaaaaaaaa! Va saluta, Dodgerii, Dacii si Buburuzerii!
Iata cateva imagini din capitala Islandei: