Ne place sa rascolim internetul in cautare de oferte deosebite de calatorii si vacante si cand am dat peste o croaziera pe Nil la pret de criza am sarit imediat si am cumparat fara sa mai stam pe ganduri. Era visul meu din copilarie sa vad piramidele egiptene si oferta era mult mai ampla, iata, aveam ocazia sa vad toate templele de pe Nil.
Am pornit noi in plina iarna, prin februarie, imbracati ca Mos Craciun, clantanind din dinti, zburand de la Otopeni la Milano, am dormit o noapte acolo langa aeroport si a doua zi dimineata devreme ne-am imbarcat pentru Luxor.
Zborul a durat in jur de 5 ore, timp in care s-a intamplat ceva deosebit, ceva ce as vrea sa va supun atentiei. Zburam pe timp de zi, dimineata devreme, soarele rasarea si vizibilitatea era perfecta. La un moment dat cum priveam eu pe fereastra si vedeam marele desert galben, suntem anuntati ca trebuie sa tragem toate obloanele si nimeni nu mai are voie sa priveasca afara. Lucru ciudat…ma gandeam ca poate survolam Mecca, loc despre care stiam ca nu poate fi privit decat de credinciosii musulmani, dar Mecca nu era in drumul nostru. Chestia m-a intrigat, mai ales ca insotitoarele de bord erau tare zeloase sa traga personal obloanele la ferestre la fiecare in parte pentru ca nimeni nu intelegea fenomenul. Am asteptat eu sa se aseze madmoaselele si zup, am deschis oblonul. Sub noi se intindea desertul galben si brazdat de vanturi si inca ceva, niste cercuri uriase unele de culoare neagra altele maronii! Desertul era plin de ele. Nu a durat mult si o madmoasela m-a reperat ca am oblonul deschis si s-a repezit la mine ca o gheonoaie sa il traga personal inapoi bodoganing nervoasa tare. Ciudata treaba! Voi ce credeti? Imediat ce m-am intors in tara am googalit eu intrigata traseul aeronavei si mi-am dat seama ca am trecut peste desertul Libiei. Imediat am dat pe google earth si am avut surpriza sa gasesc cercurile intrigante foarte clar vizibile in desertul cu pricina. Aici aveti un link catre unele dintre ele vazute din satelit (din avion erau mult mai mari, gigantice!)
earthobservatory.nasa.gov … iew.php?id=4998.
Pe net nu exista o explicatie oficiala ci numai cateva pareri sumare cum ca ar fi ferme si culturi, dar atunci de ce ne-au obligat sa inchidem ferestrele? Ce e asa un mare secret in niste ferme si culturi? Iar daca erau culturi de ce erau negre si nu verzi? S-o fi descoperit cernoziom (pamant extrem de fertil si negru) in desert?!
Cand ni s-a permis sa ridicam obloanele sub noi se intindea tot marele desert si foarte clar delimitata o dunga albastra marginita cu verde pe ambele parti, Nilul, fluviul zeilor si malurile sale fertile.
In sfarsit am aterizat la Luxor, pe un aeroport mititel, am platit viza si am fost preluati de ghidul egiptean. Un autobuz cu aer conditionat ne astepta la iesire si am pornit catre marele fluviu pentru a ne imbarca pe nava noastra de croaziera de 5 stele Lady Mary (voi scrie un review separat pentru ea). Pe drumul de la aeroport catre nava am trecut prin zone extrem de sarace, prafuite si arse de soare, prin sate in care casele nu aveau acoperis dar nici nu lucra nimeni la ele…interesanta treaba. Casele aveau pereti din ceva chirpici si ferestre dar nu aveau acoperis! Din loc in loc vacute si magarusi atat de costelivi incat ni s-au umezit ochii de mila lor. Puteai canta la xilofon pe coastele lor amarate sau puteai lua lectii de anatomie. Contrastul intre autocarul nostru luxos si peisajul de afara era foarte puternic. Pufaind printre norii de praf ridicati din soselele neasfaltate am ajuns pe malul fluviului si am vazut nava noastra. Era foarte frumoasa si stralucea de curatenie in lumina soarelui. Am fost intampinati intr-un hol imens pavat cu marmura scumpa, cu pahare de carcade – bautura zeilor, un fel de ceai local facut din hibiscus. Este cea mai racoritoare bautura, stiu ei egiptenii ce stiu! Am primit imediat camerele si am ramas uimiti cat de frumoase erau. Aveau un perete intreg din sticla prin care puteai sa privesti afara la minunile pe care fluviul faraonilor le ofera ochiului.
Ni s-a spus ca dupa ce ne schimbam sa coboram la bar pentru a fi informati asupra programului si excursiilor optionale. Acolo am cunoscut si restul grupului si am cumparat excursiile optionale. Aceste excursii erau in felul urmator: 100 euro pentru toate coborarile pe maluri de la Luxor pana la Aswan cu toate intrarile la obiective incluse, 150 euro excursie cu avionul la Cairo (o zi), si 150 euro excursie intr-o dimineata la Abu Simbel. Excursia la Abu Simbel era mai cu cantec deoarece locatia este langa granita cu Sudanul si drumul trece prin desert. Tocmai fusese atacat un autocar cu turisti de niste bande inarmate asa ca pentru siguranta era nevoie de escorta armata. Am ales sa cumparam tot in afara de Abu Simbel care mi s-a parut cam periculos (ne aflam in perioada unor revolte) si cam fara sens pentru ca dura de la 5 dimineata pana la 12 la pranz, deci numai jumate de zi.
Odata cu finalizarea chestiunilor administrative am fost invitati la masa de seara, toate mesele de pe vas erau sub forma de bufet suedez, foarte bun, totul proaspat si interesant condimentat cu arome specifice zonei.
Seara am avut ocazia sa facem prima coborare de pe vas si sa vizitam pe intuneric marele si superbul templu din Luxor si ne-am imbracat bine pentru ca era frig. Aventura serala a fost deosebit de frumoasa si interesanta deoarece pe intuneric totul pare si mai impunator decat este. Am fost preluati de autocar de langa nava si dusi exact pana la templu.
Templul din Luxor a fost dedicat zeului AMON si este amplasat pe malul de est al fluviului, malul vietii si al celor vii. In fata templului pe aleea sfinxului candva existau 2 obeliscuri, din pacate unul a fost dus in Place de la Concorde in Paris iar noi l-am putut admira doar pe cel ramas. Obeliscul a fost facut cadou regelui Frantei, Philip Louis nu stiu ce numar, de catre Mohamed Ali (nu boxerul!) care a primit in schimb un ceas ce nu a functionat bine niciodata. Ironia sortii!
2 statui reprezentandu-l pe Ramses II stau asezate pe tronurile lor de piatra gigantice si flancheaza intrarea principala, dar cea mai frumoasa zona este curtea in care se inalta catre stele 32 de coloane imense. Luminite galbui rasar in manunchiuri sclipitoare de la poalele fiecarei coloane si fiecarei statui si invaluie totul intr-o lumina ireala si magica. Templul din Luxor este unul dintre cele mai frumoase din Egipt. Ghidul nostru ne-a condus serpuind printre coloanele luminate feeric, povestind neincetat istoria locului, pana langa un bolovan imens acoperit cu inscriptii plasat intr-o curte interioara si ne-a explicat ca este incarcat cu energii pozitive si este bine sa il atingem si sa ne reculegem langa el. Ne-am adunat toti in jurul lui, l-am atins si am inchis ochii lasandu-ne patrunsi de minunea faraonica, de pacea luminata doar de luna si stele si de linistea din jur. Senzatia la ceas de seara a cazut bine, parca ne-a disparut oboseala acumulata pe timpul drumului.
Cu forte proaspete am purces catre nilometru, un put spiralat sapat in pamantul nisipos pana la panza freatica, ce indica cu precizie uluitoare cum va creste sau va scadea apa Nilului in decursul anului respectiv. Cu ochi uimiti ascultam povestirea ghidului despre preotii templului care informau faraonul si populatia cum va fi anul urmator din punct de vedere al recoltelor si daca trebuiau sa faca rezerve si sa stranga cureaua pentru ca va urma un an secetos sau dimpotriva, puteau incepe petrecerile. Se pare ca nilometrul functioneaza bine si in ziua de azi pentru ca oamenii locului vin adesea sa il citeasca.
Oricum populatia locala se pare ca a suferit o involutie, au dat inapoi mult fata de civilizatia stramosilor lor. Daca pe vremea faraonilor aveau niste constructii fantastice, o civilizatie avansata, tehnici uluitoare, medicina extraordinara si cunostinte avansate in astronomie si in alte domenii, in ziua de azi traiesc vai de steaua lor in case din chirpici si mananca o paine oferita tot de stramosi prin intermediul turistilor care vin sa ii viziteze. Contrastul dintre minunile faraonilor pe care mergi sa le vizitezi si oamenii din afara lor este foarte mare, ca de la cer la pamant.
Gura de aer proaspat si rece, spectacolul de lumini de la templu si energiile oferite de bolovanul nazdravan din curtea interioara ne-au facut sa dormim bine leganati de clipocitul fluviului zeilor si sa asteptam cu nerabdare urmatoarea zi de vacanta si minunile oferite de ea.